Painea de Graham s-a infratit (partial) cu painea copilariei Irinei doar prin compozitia de faina alba. De aici, s-a dezvoltat independent, primind doua maini generoase de tarata si un pic de faina neagra, pentru culoare. Pentru o aroma eleganta si cuprinzatoare, am adaugat seminte de chimen, fara a le inmuia in prealabil. Hidratata doar cu apa, s-a simtit nevoia depasirii celor 70 de procente uzuale, cel mai probabil datorita taratei si semintelor.
Am crestat aceasta paine in forma de triunghi, pastrand deja traditionalul “X” in mijloc, marcand parca centrul de greutate al trinitatii Faina – Apa – Sare. Aceasta paine va ajunge la Gica, care tanjeste de ceva vreme dupa una din painile mele.
Painea de Graham provine de la numele celui ce a inventat biscuitii Graham, si anume Sylvester Graham, un preot presbiterian, in jurul anului 1829. Acesti biscuiti erau facuti dintr-un amestec de faina alba, macinata fin, in amestec cu germeni de grau si tarata.